sâmbătă, 7 aprilie 2012

Eli, Eli, Lama Sabahtani


În sec, acusticul înecăcios răzbate.
Durerea din vine,  credea că poate
     ... Și bate
Un tânăr trup rozaliu pe spate.
Roșcat îmbibat cu ulei și mătase.

                                    Dureros!.........gher de jos spre cer.
                                    Inocent suflet scâncea spre Cel.
                                         ... Și mulți
                                    Netoți zbierau scrâșnind cu zel.
                                    Roșcat, albastru în eter.

                                    
                                    Iubirea e gravată-n lemn.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu