De mii de
flori mă-ndrăgostesc
Pe la balcoane
de case febrile
Petalelor în
surâs de drag întineresc
Și vai lor
de le văd... vai mie de privesc
Și-acum ...o
siiiimt....e-o regină...
Cu miros de
gingășie-mi scarpin
Palii ochi
stropiți cu bucurie
Iz în colb
de dulce îmi trântesc
Feromonii-n
catacombele-mi....în beție
Și ..... în
miresme de trufie
Noptatic
cânt jos sub balcon răsună
În
serenade-n....vals strident de a ta dâră
Da-mi doar o
secundă ..... mâna stângă!!!
Să pot spune...
DA!..., EȘTI TU!
Căci în
albecazapezi te văd
Vai de ea
noapte, vai de ea lună
Cum tu
luminezi în mine tot și-mi sună....
A vrea să fiu ca tine floare bună!
Am pus un
greiere să-și câștige-un dram de pâine
Și pe
sear-am amăgit-o......
Să se poarte
ca și tine.
Căci ca
regine! vor să fie florile din mine
Spre balcon
să văd pe unde....
Mergând cu
pași de turte dulci...... vibrez.......
Ca dunga
peniței mele de iubire
Pe calcul
veșnic de hârtie
Căutând acumul meu...al tău...
al
nostru....pe vecie.
Acest
acum....și-acel ceva...
ce va să vie.
Dorit....așa
dorit de mult încât
mă-mbăt de
viața-mi!!!
...e-o
simplă reverie!?
De ce doar
la a-ntâia.....
doar
acuzativul mine!?
Singular și
nu plural?....
să pot
păstra nuanța ta de catifea pe mine?
De ce nu
stai să-i spun timpului să pună frână?
Să-mi sparg
ceasul de la mână.
Nu vezi cum
luna-mi plânge s-o facem plină și
senină...?
Hai.....să dansăm în ploaia sufletului meu...
măcar o
lună.....
Nu mă lăsa să mor cu-al meu miros de muritor.....
Reginooooooo..........
Măcar
batista să mi-o umplu de-a ta pudoare și-apoi,
să mor!
Vântule de
vise suflător....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu